5 Followers
7 Following
Lavinia

Lavinia

White Noise - Don DeLillo The book contains some interesting themes and motifs: consumerism [really liked the episode when Jack is trucked by the shopping demon], fear of death [both jack and his wife have an (un)justified fear of death, being ready to be part of some experiments to obtain Dylar, the miraculous medicine that banishes fear], media [almost permanently there’s a TV or a radio opened somewhere in the house], disintegrated and reunited families [both spouses have children from previous marriages plus one together]. All these gathered may form an image of postmodern America, reduced to that white noise, which, I’m told is a combination of different frequencies of the sound.

***
so, never judge a book by its cover [editia romaneasca :P]. am avut impresia, la inceput cind am vazut cartea, ca e ceva s.f. / horror / thriller si mi-am zis: ok, acum trebuie sa o citesc pt. ca e un cadou si raul necesar asteapta sa vada daca merita citita :D. mare usurare cind de fapt am aflat citeva info de pe net, cum ca nu e ce ma asteptam eu, ba se mai si studiaza prin universtitatile americane ;).

deci, printre altele: consumerism [mi-a placut episodul cind jack incepe sa cumpere in disperare din mall, spre deliciul familiei si la un moment dat in iulius mall fiind in ziua cu grand opening am simtit aproape pe propria piele nebunia], teama de moarte [jack si sotia, amindoi pocniti de o teama de moarte mai mult sau mai putin justificata, gata sa se supuna unor experimente ciudate pentru a obtine dylar, miraculosul medicament care alunga teama + norul toxic si toata nebunia ce decurge din amenintarea cu diferite boli] , media [aproape in permanenta undeva e deschis un radio sau un televizor din care se aude o frintura de stire sau ceva spectaculos], familii dezintegrate si reunite [cei doi au copii din casatoriile anterioare + unul impreuna, iar in permanenta alti copii, tot de-ai lor, ii viziteaza sau pleaca in vizite]. toate astea [+ altele] adunate dau o imagine posibila a americii postmoderne, redusa de autor la acel zgomot alb din titlu, despre care aflu ca ar fi de fapt o combinatie a frecventelor diferite ale sunetului. imagine care e redata cu mult umor dar si ironie [vezi cap. 17, delicios].

placut & recomand.